Imagine din şantierul arheologic de la Lieşti

Situl arheologic Lieşti, Judeţul Galaţi
Cercetare arheologică preventivă - 2007

         În urma informării făcute de preoţii Ion Croitoru şi Constantin Gabor, privind existenţa unor urme materiale din epoci mai vechi pe teritoriul comunei Lieşti în vechea vatră a satului, aşezată în lunca Bârladului, un colectiv de la muzeul Mixt Tecuci s-a deplasat la faţa locului, unde s-a constatat existenţa, la nivelul solului, a unor ziduri de fundaţie din piatră şi cărămidă În această zonă a fost amplasată o cruce metalică de 2 metri înălţime fixată într-un soclu de beton, care marca o veche biserică dispărută, care a deservit satul Lieşti până la inundaţiile din anul 1881.
          Locul în care se presupune că a existat vechea biserică este situat la vest de actualul sat între cursul vechi al Bârladului şi râul Siret, în apropierea gârliţei Berzovia, la circa 1 km de râul Bârlad spre vest.

imagine moneda   imagine moneda  imagine moneda
imagine moneda  imagine moneda  imagine moneda
Monede otomane din secolul al XIX-lea
descpoerite în necropola Bisericii Vechi din Lieşti.
         În urma unei periegheze de-a lungul cursului Bârladului vechi au mai fost sesizate urme de înhumări care provin, probabil de la o necropolă de tip Sântana de Mureş.
         Muzeul Mixt Tecuci a fost solicitat de către Primăria Comunei Lieşti, judeţul Galaţi, să realizeze o cercetare arheologică preventivă având drept scop delimitarea zidurilor de fundaţie ale vechii biserici şi încadrarea cronologică a acesteia. Cercetarea arheologică preventivă a fost efectuată în baza contractului nr. 193 din 14 iunie 2007 dintre Muzeul Mixt Tecuci în calitate de executant şi Primăria comunei Lieşti în calitate de finanţator şi beneficiar. Campania arheologică propriu-zisă s-a derulat în perioada 2-15 iulie 2007. Colectivul a fost format din Mircea Nicu, arheolog expert-responsabil de şantier, Costel Ilie, arheolog specialist şi Cotinel Munteanu, conservator.
          Potrivit informaţiilor biserica veche cunoscută de localnici ca "Biserica din vale" este semnalată ca fiind ridicată în ani 1840-1846 . Din informaţiile obţinute de la preotul paroh, în urma inundaţiilor de la 1881 biserica a fost distrusă, ca şi întreg satul, de altfel, aşezarea mutându-se pe terasa superioară de pe malul drept al râului Bârlad, la est de punctul cercetat.
          Existenţa vechei vetre a satului este confirmată prin numeroase descoperiri întâmplătoare de monede, obiecte de cult, fragmente ceramice, resturi de materiale de construcţie, toate datate în secolele XVIII-XIX. Terenul pe care au fost aşezate satul şi biserica a suferit intervenţii recente, ca urmare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare realizate în perioada comunistă.
          Potrivit informaţiilor culese de la localnici o parte din vechea construcţie a fost împrăştiată pe o mare suprafaţă de teren, aceeaşi soartă având-o şi pietrele funerare din necropola aferentă bisericii. În momentul sosirii noastre, la suprafaţa solului au fost sesizate resturi provenind de la construcţii, cărămidă, piatră, piatră fasonată, obiecte metalice, fragmente ceramice şi fragmente provenind de la cruci din piatră.